Conform celui mai recent sondaj realizat de Agenția de Rating Politic, doar patru formațiuni politice ar trece de pragul electoral în cazul unor alegeri parlamentare. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor se menține pe prima poziție, în timp ce Partidul Național Liberal înregistrează cea mai semnificativă creștere dintre toate partidele evaluate. Sondajul mai arată că două partide care în trecut depășeau pragul ar rămâne acum în afara Parlamentului.

Rezultatele sondajului: ierarhia intențiilor de vot

Studiul, realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, prin interviuri telefonice și online pe un eșantion de 1.774 de persoane, cu o marjă de eroare de ±2,8% la nivel național, prezintă următoarea distribuție a intențiilor de vot pentru alegerile parlamentare:

• AUR – 36,4%
• PNL – 22,4%
• PSD – 17,9%
• USR – 10,5%
• UDMR – 4,9%
• S.O.S. România – 2,9%
• POT – 1,3%

Pragul electoral necesar pentru accesul în Parlament este de 5%. Astfel, conform acestor date, doar AUR, PNL, PSD și USR ar depăși această barieră. UDMR se situează la doar 0,1 puncte procentuale de prag, în timp ce S.O.S. România și POT rămân clar sub limita minimă.

AUR și PNL, pe primele două poziții

Formațiunea condusă de George Simion este creditată cu 36,4% din intențiile de vot, în ușoară creștere față de luna aprilie, când obținea 35,8%. Această evoluție, de mai puțin de un punct procentual, indică o stabilitate a bazei electorale a partidului în ultimele trei luni.

Marea surpriză a sondajului o reprezintă ascensiunea PNL. Liberalii, conduși de Ilie Bolojan, sunt creditați cu 22,4%, față de 14,2% în aprilie, ceea ce reprezintă o creștere de peste opt puncte procentuale — cea mai mare înregistrată de orice partid în cadrul aceluiași studiu comparativ. Prin această evoluție, PNL a preluat poziția a doua de la PSD.

PSD pierde locul secund, USR și UDMR în scădere

Social-democrații, conduși oficial de Marcel Ciolacu, coboară pe poziția a treia, fiind cotați cu 17,9%, în creștere ușoară față de 17,2% din aprilie. Deși partidul nu a înregistrat o scădere semnificativă, ritmul lent de creștere s-a dovedit insuficient pentru a-și menține poziția în clasament.

USR este preferat de 10,5% dintre respondenți, în scădere față de 11,2% în urmă cu trei luni. Partidul se menține totuși deasupra pragului electoral, dar cu un avans redus. UDMR este creditat cu 4,9%, situându-se în apropierea limitei de 5%, ceea ce face ca soarta sa în viitorul legislativ să fie una incertă.

Două partide ar rămâne în afara Parlamentului

Sondajul indică faptul că două formațiuni care în trecut depășeau pragul electoral ar rămâne acum în afara Camerei Deputaților și a Senatului. S.O.S. România este creditată cu 2,9%, în scădere semnificativă față de 6% în aprilie, pierzând astfel mai mult de trei puncte procentuale într-o singură perioadă. POT ar obține doar 1,3%, față de 3,3% la măsurătoarea precedentă, înregistrând și acesta o prăbușire de aproape două puncte procentuale.

Ambele formațiuni se află, conform acestor rezultate, sub pragul electoral și nu ar avea reprezentare parlamentară în cazul unor alegeri organizate în actualul context.

Opinii despre ieșirea din criza politică

Sondajul a analizat și opțiunile românilor privind modalitățile de depășare a actualei crize politice. Cele mai multe răspunsuri au indicat organizarea de alegeri anticipate drept cea mai bună soluție.

Cele cinci variante evaluate de respondenți sunt distribuite astfel:

• Alegeri anticipate — susținute de 33,2% dintre participanți
• Refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR — susținută de 11,4%
• Guvern tehnocrat — susținut de 11,3%
• Executiv format din AUR și PSD — preferat de 6,8%
• Revenirea la formula rotativei guvernamentale — indicată de 5,7%

Opțiunea alegerilor anticipate este susținută de aproape o treime dintre respondenți, depășind cu un avans considerabil toate celelalte variante luate în calcul. Coaliția dintre PSD, PNL, USR și UDMR și un guvern tehnocrat se află la egalitate practică, cu diferențe minore între cele două opțiuni.

Metodologie și context

Sondajul Agenției de Rating Politic a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, prin intermediul unor interviuri telefonice și online. Eșantionul de 1.774 de persoane oferă o marjă de eroare declarată de ±2,8% la nivel național. Datele reflectă intențiile de vot ale electoratului român în perspectiva alegerilor parlamentare și oferă o fotografie actuală a orientărilor politice la nivel național. Rezultatele trebuie interpretate în contextul specific al perioadei în care au fost colectate și nu reprezintă un pronostic cert privind rezultatul viitoarei consultări electorale.