Lead

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat recent datele privind remunerația judecătorilor din România, dezvăluind o gamă de salarii brute cuprinsă între 6.990 și 20.346 de lei, în funcție de gradul profesional și de rangul ocupat. Anunțul vine în contextul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins recent plângerile a cinci judecători și foști judecători români, care acuzau statul de neplata integrală a unor hotărâri judecătorești prin care li se acordau despăgubiri pentru diferențe salariale considerate discriminatorii.

De ce a fost publicată această informație

Publicarea datelor a fost motivată de dezbaterile publice generate după decizia luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în săptămâna precedentă. Instanța europeană a respins în unanimitate cererile formulate de cinci judecători români, care se plângeau că hotărârile judecătorești prin care statul era obligat să le acorde despăgubiri pentru salariile considerate inegale față de alte categorii de magistrați sau funcționari nu au fost executate în totalitate. Potrivit CSM, dezvăluirea salariilor are ca scop transparența și oferirea unor repere de comparație la nivel european.

Cât câștigă diferitele categorii de judecători

Conform unui comunicat al Consiliului transmis agenției AGERPRES, care include grila salarială pentru luna octombrie și sporurile aferente, remunerația lunară netă a judecătorilor variază în funcție de gradul profesional, de vechimea în funcție și de rangul ocupat. Datele prezentate arată următoarele niveluri:

• Judecător stagiar: între 6.990 și 8.285 de lei net pe lună.
• Judecător cu grad de judecătorie: între 10.486 și 16.157 de lei net pe lună.
• Judecător cu grad de tribunal: între 14.390 și 17.948 de lei net pe lună.
• Judecător cu grad de curte de apel: între 16.309 și 20.346 de lei net pe lună.

Distribuția judecătorilor la nivel național, la data de 26 octombrie, arată că din totalul de 4.544 de magistrați, aproximativ 46 % activează în cadrul instanțelor de judecată (2.076 de judecători), 33 % în tribunale (1.503 de judecători) și 21 % în curțile de apel (965 de judecători). Printre cei 2.076 de judecători, cei mai numeroși sunt cei cu grad de judecătorie (1.808), urmați de cei cu grad de curte de apel (158) și cei cu grad de tribunal (110).

Contextul deciziei Curții Europene

Plângerile depuse la Strasbourg au fost formulate de cinci judecători și foști judecători români care au obținut hotărâri judecătorești prin care statul a fost obligat să le acorde sume de bani ca despăgubire pentru diferențele salariale considerate discriminatorii față de alte categorii de funcționari publici sau de magistrați. Instanța europeană a considerat însă că aceste cereri nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate, respingându-le în unanimitate. Potrivit CSM, acest lucru subliniază importanța transparenței în materie de salarizare, pentru a evita interpretări eronate la nivel internațional.

Repere europene și poziția României

În scopul comparării nivelului salariilor magistraților români cu cele din Uniunea Europeană, CSM a adus în discuție cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, conform cărora media salarială brută în România, în august 2026, era de 9.497 de lei, iar cea netă de 5.688 de lei. Analiza arată că un judecător stagiar aflat la nivelul minim al grilei câștigă 1,26 ori media salarială brută națională, în timp ce un judecător permanent cu grad de judecătorie, tot la nivelul minim al grilei, câștigă 1,89 ori această medie.

În comparație cu celelalte state membre, media aritmetică a celor 27 de valori publicate în EU Justice Scoreboard 2026, bazată pe datele CEPEJ din 2024, este de aproximativ 2,13 ori media salarială brută națională. România se situează sub acest indicator, ceea ce indică faptul că remunerația magistraților români este relativ mai mică decât media europeană.

Avertismentul CSM privind transferul politicilor interne în instanțele internaționale

Comunicatul CSM subliniază preocuparea Consiliului față de practicile care vizează transferarea deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale. Potrivit instituției, astfel de tactici pot genera câștiguri conjuncturale pe plan intern, însă cu prețul afectării credibilității instituțiilor statului și, în cele din urmă, al imaginii României în fața comunității internaționale.

CSM amintește că, în iulie 2025, a publicat deja o analiză comparativă a nivelului salariilor la începutul carierei, în care România ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net. Această informare anterioară a fost realizată în scopul clarificării poziției țării în contextul european și al promovării unei imagini transparente a sistemului judiciar românesc.

Ce se întâmplă acum

Publicarea datelor despre salariile judecătorilor este prima etapă a eforturilor depuse de CSM pentru a spori transparența sistemului judiciar. Potrivit reprezentanților Consiliului, următorul pas va fi completarea acestor informații cu analize detaliate privind distribuția salariilor în funcție de vechimea în funcție, de gradul profesional și de regiunea de activitate. De asemenea, CSM intenționează să organizeze sesiuni de discuții cu experți în domeniul justiției și cu reprezentanți ai societății civile pentru a stabili posibilele ajustări ale sistemului salarial, ținând cont de reperele europene și de sustenabilitatea financiară a sistemului.

În același timp, decizia Curții Europene de a respinge plângerile judecătorilor români este monitorizată atent de către autoritățile naționale. Acest lucru poate influența viitoarele discuții privind executarea hotărârilor judecătorești și modul în care statul va gestiona eventuale neplăți ulterioare, pentru a evita noi litigii la nivel internațional.

Impactul potențial asupra încrederii publice

Dezvăluirea nivelului salariilor magistraților are implicații directe asupra percepției publice privind imparțialitatea și independența sistemului judiciar. Potrivit unor studii recente, transparența în materie de remunerație contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile judiciare, în timp ce opacitatea poate alimenta suspiciuni de corupție sau de favoritisme.

Specialiștii în domeniu subliniază că, pe lângă publicarea datelor brute, este necesară și o comunicare clară a contextului în care se situează aceste salarii, inclusiv a factorilor economici generali care influențează nivelul remunerației funcționarilor publici. Prin furnizarea unor repere europene și a explicațiilor privind metodologia utilizată, CSM încearcă să ofere publicului o imagine mai completă și mai echilibrată a situației.